In urma cu mai bine de 2000 de ani, patrunjelul era utilizat in medicina si i se atribuiau chiar si proprietati ezoterice. Astazi, patrunjelul este cel mai folosit zarzavat in bucataria traditionala romaneasca, si nu numai.

Descriere

Patrunjelul (Petroselinum crispum) este o planta erbacee legumicola, cu o tulpina inalta, cultivata cu precadere pentru radacina pivotanta, alba, dar si pentru frunzele aromatice, folosite in bucatarie si in medicina populara.

Numele latin, Petroselinum crispum, provine din limba greaca si se traduce astfel: „petros” care inseamna „piatra si „selinon”, telina.

Provenienta

Planta isi are originile pe malurile Marii Mediterane, iar pe teritoriul Romaniei a ajuns cu cel putin 2000 de ani in urma.

Din frunzele plantei se confectionau coroane oferite invingatorilor in intrecerile sportive ori se tratau muscaturile de sarpe sau scorpion.


Grecii considerau patrunjelul ca fiind o planta sacra ce ii ferea de moarte. Inaintea unei confruntari, gladiatorii romani mancau radacina de patrunjel, crezand ca in acest mod prind si mai mult curaj si vor reusi sa devoreze moartea.

Beneficii

Patrunjelul, atat in bucatarie, cat si in scop terapeutic, este folosit intru totul cu frunze si radacina. Aceasta din urma este un important remineralizant, stimulator al rinichilor, drenor al ficatului si antiviral.

Radacina de patrunjel este des folosita in ciorbe si contine vitamine, enzime, minerale si flavonoide.
In scop terapeutic, specialistii recomanda consumul radacinii de patrunjel in stare cruda, adaugata in salate alaturi de morcov, telina sau alte legume ori fructe.

Related posts