Cartof
Denumirea stiintifica: Solanum tuberosum
Denumiri populare: balageane, baraboi, barabule, bicioici, biguri, bulghene, buraci, carabe, cartoafe, closte, hadrabule, mere de pamant, miscule, napi de pamant, pecioici, peruste, picherce, piroste, piticoci.

Istoria cartofului

Arheologii au descoperit dovezi cum ca incasii consumau si idolatrizau cartoful inca din anii 500 i.Hr. Cartoful adulat de incasi era violet cu interior galben.

In mitologia Polineziei, mai exact in cultura Maora, se practicau ritualuri speciale inchinate cartofului. Mitul spune ca eroul cel mai slavit Rongo-Maui, a mers in cer pentru a fura kumara (cartoful dulce), insa nu a reusit. Se zice ca, primul copil pe care sotia lui Rongo-Maui l-a nascut a fost un kumara.

Kumara a fost astfel plantat, la fel si sotia lui Rongo-Maui, care a fugit in lumea de sub pamant pentru a se ingriji de copil, de unde si obiceiul de a proslavi plantarea, cresterea si cultivarea legumei, asociata cu grija indreptata spre copii.

Cu origini in America, cartofii au ajuns in Europa in secolul al XVI-lea. In Irlanda devenit in scurt timp un fel de mancare de baza, la fel ca si Marea Britanie si Olanda.

Prin anul 1600, cartoful a fost importat si in Anglia, Italia, Belgia, Germania si Franta, doar ca aici a fost considerat a fi otravitor, asociat chiar cu fortele malefice. Pe seama cartofului s-a pus izbucnirea multor boli la acea vreme: sifilis, lepra, sterilitate.
Se ajunsese chiar in punctul in care in Franta, in orasul Besancon, s-a dat o lege care interzicea cultivarea cartofului.

In secolul al XVIII-lea, un ofiter al armatei francese, fost chimist, pe nume Antoine-Augustin Parmentier, a fost luat prizonier de catre armata prusa in timpul Razboiului de 7 ani si a fost hranit doar cu mancare de cartofi.
Dupa terminarea razboiului, ofiterul s-a prezentat in fata regelui Ludovic al XVI-lea cu un buchet de flori de cartofi si cu un cartof gatit. Ofiterul i-a sugerat regelui ca leguma ar putea reduce efectele foametei cu care confrunta tara la vremea respectiva.

Academia Franceza a decis organizarea unui concurs pe tema celei mai bune legume ce poate fi consumata pe timpul foametei si modalitatea de gatire.
Ofiterul Parmentier a scris un raport pentru acest concurs subliniind ideea ca, desi a consumat cantitati importante de cartofi, nu s-a simtit niciodata bolnav.

Parlamentul a interzis la un moment dat cultivarea cartofului din cauza unor zvonuri legate de faptul ca leguma ar fi asociata unor boli incurabile, insa medicii au studiat indeaproape problema dovedind ca leguma este buna de mancat. Insa, chiar si in aceste conditii, oamenii erau reticenti in privinta consumului de cartofi.

Parmentier, om inteligent, a apelat la o strategie pentru a-i convinge pe oameni sa incerce leguma: a pus ca plantatia de cartofi sa fie bine pazita de catre garzile regelui, astfel, curiozitatea si interesul oamenilor sa fie stimulate.

Intr-o zi a decis sa dea liber garzilor regelui lasand plantatia nepazita. Profitand de acel moment, fermierii au dat buzna pe plantatie si au furat leguma. Acestia au cultivat-o si in numai patru ani cartoful a devenit cea mai apreciata leguma din bucataria franceza.

Chips-urile de cartofi, un aperitiv apreciat astazi, au fost inventate la nervi. In meniul unui restaurant din New York, Monn Lake Lodge, la sfarsitul secolului al XIX-lea, erau foarte apreciati cartofii prajiti in stil frantuzesc, taiati foarte grosi. Intr-o seara, unul dintre clienti s-a plans bucatarului ca cei primiti in farfuria lui sunt taiati prea grosi. Dupa ce i s-a intors in bucatarie si a treia farfuri cu cartofi prajiti taiati prea grosi, bucatarul s-a enervat si a vrut sa ii faca in ciuda clientului. Astfel, acesta a taiat atat de subtiri cartofii incat, dupa prajire, nu puteai sa mai infingi furculita in ei.

Spre uimirea bucatarului, clientul a fost atat de incantat de noua abordare incat a atras atentia si celorlalti clienti aflati in restaurant. Toata seara bucatarul a fost nevoit sa gateasca numai cartofi prajiti feliati foarte subtire. Curand dupa aceasta intamplare, restaurantul a inceput sa comercializeze cartofii prajiti ambalati, ajungandu-se astfel la popularitatea din zilele noastre.

Related posts